sâmbătă, 12 octombrie 2013

Ma tem de greci, chiar cand aduc daruri(I)

Stau  la rand si arunc un ochi in portofelul  vecinilor mei:  plasticuri vesele, care mai de care mai frumos colorate si mai atractive,  fac cu ochiul; toate intru  binele suprem  al utilizatorului cardului de credit care esti tu, marite titular! Si cum toate lucrurile de pe lumea asta ascund in ele si bine si rau, e bine  sa ai in vedere cateva lucruri esentiale, care te transforma din simplu detinator  in castigator al folosirii cardurilor de credit.

Ce este un card de credit?

Este vorba de un imprumut, asemanator unei  linii de credit, aflat in permanenta la dispozitia noastra, sub forma unei  simpatice bucati de plastic, care are urmatoarele insemne: pe fata apar
  • numele bancii emitente
  • numarul  cardului (16 cifre)
  • data expirarii cardului (luna-anul)
  • numele  si prenumele detinatorului (utilizatorului) cardului
  • logo-ul operatorului de plati electronice (VISA, MASTERCARD, AMERICAN EXPRESS)Pe verso apar:
  • -banda magnetica sau cip-ul
  • -spatiul  pentru  semnatura detinatorului
  • -codul  CVC/CVV,format din 3 cifre, un cod de securitate  solicitat in cazul platilor online.
Cum folosim un card de credit?


Este bine de parcurs   contractul de credit cu creionul in mana, pentru a fi siguri ca am luat la cunostinta  de toate regulile de functionare ale produsului; apoi, trecem pe o foaie separata ceea ce  e mai  important pentru noi. Sunt 3 moduri  principale de folosire a cardului de credit:
  •  Plata integrala a datoriilor  sau refacerea limitei de creditare la data scadentei, pentru luna anterioara. Cele mai multe carduri au o perioada de gratie, perioada in care nu se plateste dobanda, si care se scurge din momentul  efectuarii tranzactiei(plata la comercianti, plati pe internet, retrageri de numerar) si pana la data scadentei aferente.
Acesta  este modul cel mai intelept de a folosi  acest produs bancar: am avut nevoie de bani pe o perioada scurta de timp si stim ca ii putem imediat pune la loc. Nota bene: sunt  cazuri in care limita poate fi reconstituita prin depuneri si retrageri succesive de numerar. Presupune ceva efort  suplimentar, dar, de cele mai multe ori, satisfactiile sunt pe masura.
  • Plata  datoriei intr-un numar de n  rate, dinainte cunoscut, fara plata vreunui cost suplimentar.  Sunt pe piata bancara cateva produse de acest tip si sunt foarte avantajoase pentru  client, daca sunt intelese si  folosite cu chibzuinta.
  •  Restituirea doar a sumei minime de plata inscrisa pe extrasul de cont primit in posta sau pe telefon. Va rog sa retineti: este cel mai pagubos mod de folosire a oricarui card de credit de pe piata. Si iata si argumentele: platiti un procent nesemnificativ din datorie(2-10%) + o dobanda  curenta  consistenta  (peste 20%  ) pentru toata datoria de pe card + comisioane + penalitati +, + multe alte costuri de care ati fost informat de la bun inceput, dar nu ati incercat (inca) sa le treceti pe o foaie de hartie.
Cat costa un card de credit?
  • Cheltuieli de emitere a cardului de credit
  •  Cheltuieli anuale de administrare a contului de card aferent
  • Comisioane pentru retrageri de numerar  de la ATM-urile  bancii sau ale altor banci, de la POS- urile bancii sau ale altor banci. E bine de stiut ca nu toate cardurile de credit permit retrageri de numerar , iar cele care o fac, o fac in limita unei anumite sume si cu un anumit cost (1-2,5% din suma retrasa).  In rezumat,   e bine  sa  stim ca imprumutul de pe un card de credit e  recomandat sa il folosim doar pentru plati la comercianti(fara comisioane), si  fara  ca sa vedem acei bani in realitate!!
  • Dobanda anula curenta (peste 20%)  incoroneaza  acest produs  in categoria produselor bancare cele mai scumpe
  •  Diferite dobanzi penalizatoare(si mai mari decat cea curenta!)
  • Reemitere de card, lichidare de cont de card si alte cheltuieli de care vei afla doar citind  contractul tau de credit.







duminică, 8 septembrie 2013

Despre imprumutare si plata


        9 lucruri pe care e bine sa le ai in vedere,          cand aplici pentru un credit de nevoi personale:  
          
  • Imprumutul se bazeaza pe principiul reciprocitatii, adica... ‘Cine bate la poarta altuia, o sa bata si altul la poarta lui’, asa ca, daca te gandesti sa te indatorezi, gandeste-te si cum sa dai banii inapoi.
  • Nu toti cei care au nevoie de un credit, il si obtin; si, e firesc sa fie asa: banca filtreaza si sorteaza clientii, conform sanatosului principiu…’decat sa-ti dau si sa ne sfadim, mai bine tot prieteni sa fim’.
  • De regula, in creditare, perioada de rambursare este mai mica decat durata de viata a bunului; si, asta, pentru ca plata e mai usor de acceptat cand te uiti in ograda, si vezi pentru ce muncesti; altfel…’te imprumuti pentru nuiele, gardul se prapadeste, dar datoria nu putrezeste’.
  • Si tot perioada de rambursare e bine sa fie cat mai scurta, ca sa te coste cat mai putin imprumutul; in schimb, ratele lunare sunt cu atat mai mari, cu cat perioada aleasa e mai mica; caci..’e lesne a lua si anevoie a da’.
  • Si, cum toate pe lume au un prêt, si plata la banca are pretul ei, care se numeste Dobanda si Comisioane…’o ceri rasa si afanata si o dai cu varf si indesata’. Dobanda sa fie fixa, si sa  nu te poata surprinde niciodata, sau sa fie variabila, ca ti se pare mai corecta?
  • Tot ce-i dat pe datorie  se insemneaza intr-un raboj cu datornici, care-i spune Biroul de Credit, in care se trec si  cele bune si  cele rele, caci…’mila mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima’.
  • Despre garantii, nu ne place deloc sa auzim, dar, ele vin din acelasi loc cu vorba veche …’cand ii dai, ii fata iapa, iar cand ii ceri, ii moare manzul’.
  • Sa-ti faci si tu singur socotelile, ba chiar de mai multe ori, sa nu ti se intample ca…’pentru un cui sa pierzi toata potcoava’.
  •  Si, nu uita, ca, intotdeauna creditorul, adica cel care da banii, are memorie mai buna decat debitorul,cel care are de dat banii!
       resurse Anton Pann

duminică, 23 septembrie 2012

Cum să PUI un ban deoparte?

'Banul e făcut rotund, uşor se rostogoleşte
 anevoie se câştigă  şi  lesne  se cheltuieşte.'
de aceea
'Leagă sacul până e rotund,
nu  când  ajunge la fund.'
şi
'Strânge  bani albi pentru zile negre.'

       Piața e plină de muşterii  şi de gură-cască  care toți se agită, se tocmesc, licitează, câştigă şi beau adălmaşul. Târgovețul nostru
are familie mare, casă la țară  şi toate de-ale traiului .A adunat gologanii şi merge cu ei la bancă. Azi e frumos dar mâine se poate să plouă. Ii place să economiseasca şi aşa i-a învățat şi pe copii .

        Un  depozit la termen îl deschide chiar acum; pune banii ca într-un seif şi nu se atinge de ei şase luni de zile; putea să aleagă şi o lună, şi două, şi în multe alte feluri, dar atunci e gata cojocul nevestii şi o să  aibă nevoie de bani. Sau, cine mai ştie? Depozitul îi cu capitalizare,  adică  banca calculează  la soroc dobânda şi tot în seif o adună;  se putea  şi fără capitalizare, când banca îi vărsa la fiecare lună dobânda din seif în contul curent ;brrr,  ispita era  mare şi a alungat –o repede. Știe exact cât are în cont, că doar nu-i mare lucru: bănuții lui sporesc cu numărul de zile şi cu dobânda de fiecare zi. Și de dările pe câştig a auzit, că doar între oameni trăieşte.

        Daraverile merg strună şi, de când a ridicat prăvălia, a făcut şi un cont de economii la banca.E mândru nevoie mare şi vrea să îşi ajute copiii. E vară sau iarnă,  poate orişicând umbla la puşculița lui: îi vede, îi aude şi merge mai departe; câți bani are, atâția pune în cont, fără vreo altă regulă; dar şi dobânda-i ceva mai mică. Să ții evidența comisioanelor, nu-i chiar  treabă uşoară: comision de deschidere, de închidere, de administrare, de retragere de numerar; dar e musai, că altfel, ce iei pe mere, dai pe pere!

         Chiverniseala lui nu a rămas neobservată celor de la bancă. De ce să-şi bată singur capul la atâtea lucruri ? De ce să nu obțină şi câtiguri mai mari dacă are puțină răbdare? I-au vorbit despre produsele  de investiții, dar şi despre risc; cand trece pe acolo, mai pune o întrebare, mai află noutăți ; şi dă goarna mai departe în piață.
Resurse: Anton Pann

multumesc

duminică, 16 septembrie 2012

Vreau un cont curent , mon cher !


-Vreau  un cont curent, mon cher !
-Madam, să  am pardon!          Scuzaţi! Adicătelea cum ...un cont curent?              
-Aide nene,  zău! Parol! Uite aşa ...   ceva mare, da mare !
 -Rezon !
      
     Deschid, cu timiditate,  uşa băncii, iau aer în piept, arunc o privire iscoditoare şi, gata, scot armele pe masă... vreau un cont curent ! Ştiu bine de care, unul din ăla ca un portofel, de-l deschizi cand pui bănuţii, şi, apoi, din nou, cand ai nevoie de ei, nu din ăla ca o puşculiţă. Când  a văzut  duduia că ştiu ce vreau, că nu mi-s unul de-ăla, oarecare, a început  să-mi povestească.

       Am aflat că, în contul curent,  pot să fac, nu numai depuneri şi retrageri de numerar, ci, şi transferuri de bani, în  aceeaşi bancă sau la alta,  ba, chiar încasări şi  plăţi de la amici de afaceri. Mai mult, dacă eşti neacoperit  pană la leafă, te poţi înţelege cu banca, si, poţi face plăţi de parcă ai avea banii în cont; îi zice descoperit de cont curent sau overdraft; aici, să nu te încrezi prea tare în  favoruri, că te poţi amăgi!
       Gândesti, cumva, că banii stau acolo fără folos? Aş, te înşeli: o dobândă bunicică sporeşte contul curent  când te aştepţi mai puţin; ei, nu-i chiar din aia mare, dar,  mă pot folosi când vreau de banii mei. Despre cardul de debit, ce să-ţi mai spui; îl ai când vrei în buzunar, la îndemânăşi, cumperi frate, şi cumperi; şi, nici măcar nu trebuie să te mai duci la bancă pentru asta. Cât despre socoteală, fireşte că, nu vrei să ştii, că se ocupă tot ea, banca; la sfârşit de lună, o ţidulă, de-i zice extras de cont, îţi aminteşte, pe îndelete, tot ce trebuie să ţii minte.

        Să spun drept, om cinstit cum mă ştii, nu pot  pleca fără  sa arunc o întrebare care mă apasă: cât face, duduie? Si,  bine-am făcut, că am aflat de comisionul de deschidere şi de închidere a contului curent, de comisioanele de administrare anuale, de cele de transferuri, de retragere a numerarului şi încă de  multe altele. . Pe onoarea mea, că  nu  mă pot supăra.
        Ce mai tura-vura, nu mai stau  pe gânduri, ştiu ce vreau, că, doar,   n-am venit aici  degeaba: vreau un cont curent. Căldură mare, mon cher!

  multumesc

marți, 11 septembrie 2012

Ce bancă să aleg ?


     De bunavoie si nesilit de nimeni, iei in casatorie pe...? Oare, formularul de deschidere a unui cont curent, la o banca oarecare, cu nenumaratele drepturi si obligatii, nu aduce putin cu dilema de mai sus? Nu dureaza relatia aceasta ani si ani, si, nu ajungem sa ne cunoastem reciproc, cu bune si rele, si, nu muncim impreuna unii alaturi de altii? Vad zambetul tau aprobator si am curajul sa merg mai departe. Si, daca este asa, nu e mai bine,
atunci, sa punem si mintea la treaba si sa facem o alegere chibzuita?

        Regulile bancare sunt aceleasi, iar despre ce poate face o banca, am mai vorbit. Totusi, ,fiecare banca are forma, culoarea si eticheta care o fac unica. In laboratoarele proprii, din centrala fiecarei banci, se croieste un tipar anume, care ii da identitate, si, care, o face altfel fata de suratele sale; tot acolo, se construieste un profil al clientului, pe care, banca, si-l doreste cel mai tare si mai tare. Clientul, de  asemenea ,are nevoi specifice, personale sau de afaceri, si lista lui scurta cu cateva  banci, dintre care va alege. La intersectia dintre cele doua  asteptari, se afla relatiile bancare reusite.


          Asadar, ce trebuie sa am in vedere, atunci cand spun  DA intr-o astfel de relatie ?
  • ce imi doresc cel mai mult -sa economisesc bani ,sa obtin un credit, sau sa fac tot felul de operatiuni; in functie de acest lucru, ma interesez care sunt taxele si comisioanele practicate.
  • pachetul de produse si servicii oferite de banca, si, mai ales, cel de acces al conturilor la distanta( internet  banking sau mobile banking).
  • daca banca are o retea de agentii si bancomate suficient de dezvoltata, care sa acopere toate punctele mele de lucru din tara.
  • notorietatea bancii, care tine de efortul de a se face cunoscuta, dar, si de numarul de clienti.
  • cat de bine as comunica cu oamenii bancii; ma gandesc, nu doar la farmecul consilierei de credite, cat, mai ales, la talentul ei de a-mi recomanda ceea ce mi se potriveste 
  • cat de  flexibila este banca, si, deschisa sa construiasca  o relatie de durata cu mine.
           Si, nu in ultimul rand, pot spune de mai multe ori DA !

      multumesc

joi, 6 septembrie 2012

De ce avem nevoie de bănci ?


Sa ne înţelegem, de la bun început: ideile  bune  nu  merg întotdeauna  imbracate  la costum negru, cu cravată  si  aromate cu  parfum Channel; ele pot veni  la tine, chiar si în pantaloni scurţi, vesele si pline de viaţa. Asta nu înseamnă ca sunt mai puţin  valoroase, mai fără de conţinut, sau, ca nu merită  sa  le  acorzi  atenţie. Timpul, în care, flerul de a face afaceri era o garanţie a succesului, a cam apus, si, astăzi, el trebuie însoţit si de multă carte.Trebuie  sa recunosc, însă, ca, un ton  oficial, sec, stiintific, ne incordeaza puţin simţurile, ne mangaie orgoliul, ne debranseaza de la treburile noastre  cotidiene si ne obliga... sa fim atenţi. Eu  am sa te las sa îţi bei cafeaua, sa  răspunzi la ceva mailuri, si, între timp, mă voi juca cu  cateva idei  pe o  tema  generoasa  si  foarte modernă: de ce avem nevoie de bănci?


Să ne  păstrăm  economiile în siguranţă

         Am  adunat ceva bănuţi intr-o viaţa de om si, mă gandesc,  ca i-as putea ascunde în gradina cu zarzavaturi, sau  în adancul sobei de teracota din camera de zi sau,  poate în vreo ulcica de care nu mai am nevoie; am fugarit repede gandul, de teama de a nu-i găsi cine stie ce gradinar, si, sa-i creez, astfel, mari probleme existenţiale; sau, poate, bunicul,  în graba de a face primul foc de anul asta,  i-ar topi intr-o clipa, si, ar ramane doar scrum si cenuşă din ei. Si, dacă mă gandesc bine, chiar eu insami, uituca cum mă ştiu, as  putea uita de punga mea  cu galbeni. Gata, m-am hotarat si o sa merg cu ei la banca: pot oricand sa îi  iau înapoi dacă vreau si, în plus, nu stau ei chiar degeaba acolo: voi primi si ceva dobanda.  Eu am încredere si timpul trece repede .

Să  luăm bani cu  imprumut

            Un pom am sadit, cu un copil m-a bucurat soarta si a rămas doar ...o casa; voi căuta pe cineva, care  a pus deoparte acesti bani, care nu are nevoie cativa ani buni de ei, si  care sa mă înţeleagă dacă,doamne fereşte, vreodată, nu o sa pot sa îi dau suma promisă, la ziua aleasă.  La camatari, nu apelez în ruptul capului, doar vreau sa am somnul linistit si  sa merg în tihnă pe strada. Alung repede gandul  si cobor cu picioarele pe pamant.  În zane nu pot sa  mai cred, ca am crescut. Ştiu, singura soluţie e banca. Dar, oare, de ce mi-ar da banca tocmai mie, atat de mulţi bani? Eheee, e ştiinţă adevărată, bazată  pe reguli clare, amestecate cu  aromă de ”creditum-creditare”, adică, încrederea băncii în tine, ca vei da  înapoi banii împrumutaţi. Trebuie sa afle cine eşti,  ce ai făcut pana acum, si ce ai de gand sa faci cu banii, de unde îi vei da înapoi, cu cine te intovarasesti, cum ai mai plătit si alte dati, si multe, multe alte întrebări. De data aceasta, vechiul principiu, ” mulţi chemaţi ,puţini alesi”, îşi găseşte cu adevărat temeiul.

Să  transferăm bani
        
       Pai, tot efortul de care am vorbit pana acum, adică, colectarea si redistribuirea banilor, nu înseamnă ca, ei circula, se mişcă, si, astfel, capata valoare? Oare, ar trebui sa mă urc în tren, de fiecare data, ca sa duc niste bani cuiva? Ar inseamna sa pierd timp, sa fac alte cheltuieli si, putin probabil, dar nu imposibil, sa ajung fara ei la destinatie. Si de aceasta data, ştiu ca solutia o gasesc ...la banca .
          Exista ,oare, vreun om care ar putea face singur atat de multe lucruri ?  

        multumesc